CALITATE EDUCAȚIONALĂ

 PRIN ACREDITAREA PROGRAMELOR DE FORMARE CONTINUĂ

 

Mai există și astăzi convingerea - de multe ori implicită și nemanifestă - a multor profesori că adulţii pot fi abordaţi, din punct de vedere educaţional, în aceeaşi manieră ca şi elevii/studenții - ceea ce este profund eronat, chiar dacă ne referim numai asupra diferenţelor de experienţă şi acelora privind nivelul dezvoltării intelectuale şi afective. Mai există, de asemenea, și convingerea că nu sunt diferenţe esenţiale între formarea de tip pre-experienţial, de licență, desfăşurată înainte de exercitarea unei profesii sau ocupaţii şi care urmăreşte pregătirea persoanei respective pentru a o exercita, şi cea ulterioară, continuă, de tip post-experienţial, ce se aplică unei persoane în timpul exercitării ocupaţiei sau profesiei respective. Atare convingere este contrazisă de realitate, întrucât motivaţia pentru formare diferă fundamental, iar ponderea relativă a diverselor componente ale formării este alta: la formarea continuă nu se mai pune problema informării şi a familiarizării cu domeniul respectiv, dar aceea a aprofundării nivelului de profesionalism (life deep). De asemenea, la pregătirea  post-experienţială interesează mai puţin formarea unor competenţe şi mai mult dezvoltarea şi „rafinarea”, „corectarea” lor în vederea aplicării în demersuri şi situaţii profesionale noi.

În context este necesar să menționăm ca Institutul de Științe ale Educației a elaborat și demarează diverse programe de formare continuă axate pe scopuri clare şi obiective specifice, consistente cu nevoile de dezvoltare personală și profesională ale cadrelor didactice în procesul de formare profesională continuă, dar și cu cele induse prin reforma educaţională. Ca urmare, premisele pregătirii devin motivaţia cadrelor didactice pentru ameliorarea experienţei de educație, dat fiind că valoarea formării o reprezintă identificarea corectă a nevoilor de formare, a finalităţilor şi a competenţelor existente, a conţinutului şi a efectelor formării anterioare.

Totodată, interesele personale şi de grup au o importanţă covârşitoare: dacă adultul nu descoperă un interes imediat sau de perspectivă într-un program concret, el nu se va angaja în acesta sau, în cel mai bun caz, angajamentul său va fi doar formal. Astfel, fiind conștient de realitatea sistemului și procesului educaționale, care se consolidează actualmente datorită demersurilor de reformă curriculară demarată de MECC începând cu anul 2018, personalul științifico-didactic al catedrelor IȘE a conceptualizat și a elaborat 11 programe de formare profesională continuă a cadrelor didactice și de conducere din sistemul de învățământ general și profesional tehnic.

Toate aceste programe au parcurs procedurile de evaluare externă a calității și au fost acreditate de ANACEC prin decizia nr. 517-01 din 10 iunie 2019.

Trebuie să punctăm că programele respective sunt axate pe dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice și pe dezvoltarea competențelor manageraile ale cadrelor de conducere din sistemul educațional.

Conținuturile programelor sunt elaborate în perspectiva învățării aprofundate (life deep) deoarece adulții învață

  • fiind motivați;
  • înţelegând că un anumit subiect este important pentru ei în exercitarea profesiei;
  • din propria experienţă şi din experienţa altora;
  • legând noile cunoştinţe şi competenţe de cele vechi;
  • prin implicare activă şi participare;
  • atunci când formarea este în strânsă legătură cu sarcinile lor profesionale.

Totodată conținuturile prefigurează și apariția unor noi competenţe necesare unui bun profesor. Ca urmare, în contextul dezvoltării curricula școlare, se impun noi caracteristici ale sistemelor de formare și de aceea programele respective urmăresc

  • necesitatea unei oferte de formare multiple, pentru a putea răspunde nevoilor concrete, foarte diverse;
  • posibilitatea opţiunii personalizate a educatorilor pentru tipul şi forma de pregătire pe care o consideră optimă;
  • mutarea accentului strategic de la achiziţia de cunoştinţe la consolidarea performanţei (de la „ce” la „cum” - deci sporirea componentei metodologice a formării);
  • asigurarea convergenţei dezvoltării profesionale cu cea personală;
  • echilibrarea nevoilor individuale cu cele organizaţionale;
  • considerarea grupurilor şi a organizaţiilor şcolare (şi nu numai a indivizilor) ca subiecţi ai formării şi ai dezvoltării;
  • parcurgerea (traseismul) de formare cu sprijinul pentru studiul autocondus la nivelul individual sau al grupului;
  • diversificarea conținuturilor spre domenii conexe de specialitatea academică obţinută, realizându-se principiile de intra-, inter- și trans- disciplinaritate;
  • plasarea accentului valoric al programelor pe cultura educației, multiculturalism şi orientare europeană.

Așadar, programele de formare profesională continuă, prin calitatea și misiunea lor, sunt conceptualizate și realizate conform evoluţiei reformei curente în educaţie și pe iradierea pedagogiei culturale, pe identificarea modelului cultural al cadrului didactic/managerial, evidenţiindu-se necesitatea plasării accentului strategic pe resursa umană. Or, parcurgerea și absolvirea programelor respective îi pregătește, îi convinge pe cadrele didactice și de conducere că doresc reforma și îi mobilizează la implicarea lor în procesele reformatoare şi, mai ales, formarea lor pentru schimbare devine condiţie necesară şi prealabilă.

Stimați educatori, învățători, profesori, directori de școli, nu ezitați formarea profesională continuă în baza programelor furnizate de IȘE, vă invităm să veniți „în cetate”, să consolidăm prin formarea continuă la IȘE elita breslei noastre dăscălicești, să consolidăm astfel, împreună, convocați și uniți, formarea intelectualului țării în contextul de valorificare a conceptelor „Polis și Paideia: Societate și Educație”.

Conf.univ.dr. Nelu VICOL,

Director adjunct al IȘE

 

DECIZIA Consiliului de Conducere al Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare cu privire la rezultatele evaluării externe a calităţii programelor de formare profesională continuă

 

nr. 25 din 7 iunie 2019 Limba şi literatura română (şcoala naţională)

nr. 26 din 7 iunie 2019 Limba engleză

nr. 27 din 7 iunie 2019 Management educaţional (directori din instituţiile de învăţământ general/profesional tehnic)

nr. 28 din 7 iunie 2019 Management educaţional (directori adjuncţi instruire din instituţiile de învăţământ general/profesional tehnic)

nr. 29 din 7 iunie 2019 Psihopedagogie

nr. 30 din 7 iunie 2019 Istorie

nr. 31 din 7 iunie 2019 Educaţie timpurie (educatori din instituţiile preşcolare)

nr. 32 din 7 iunie 2019 Învăţământ primar (învăţători ai claselor primare)

nr. 33 din 7 iunie 2019 Matematică (şcoala naţională)

nr. 34 din 7 iunie 2019 Biologie (şcoala naţională)

nr. 35 din 7 iunie 2019 Chimie (şcoala naţională)